Colegiul național PEDAGOGIC "CARMEN SYLVA" TIMIȘOARA

Istoric

În anul 1881, s-a înființat, în Timișoara o școală inferioară de fete, particulară, sub conducerea doamnei Benedek. Școala funcționa cu patru clase gimnaziale și un corp profesoral alcătuit din cinci profesori. Trei ani mai târziu, pe lângă școală se deschide un internat, iar claselor gimnaziale li se adaugă o clasă a V-a. Ca urmare, instituția se transformă în “Școala superioară de fete”, cu predare în limba maghiară și devine școală de stat, avându-l, ca director pe Guillem Vallo, între anii 1884-1889. Cursurile se desfășurau într-un palat vechi închiriat în Cartierul Cetate, Palatul Bersuder,situat pe actuala stradă George Coșbuc.
După desăvârșirea unității naționale românești și constituirea României Mari, în aceeași clădire începea să funcționeze Liceul Românesc de fete. Cursurile au fost deschise la 15 octombrie 1919, de către profesorul de limba română, venit din Blaj, Ioan Fodor, numit director. În anul 1919-1920, Liceul Românesc de fete din Timișoara a funcționat cu doar 5 clase și 136 eleve. Deoarece lipseau profesorii cu studii superioare care puteau preda în limba română disciplinele de învătământ din liceu, au fost încadrați profesori din Vechiul Regat, chemați spre a sprijini învățământul secundar de dincoace de Carpați. În câțiva ani, liceul își constituie un corp profesoral bine pregătit profesional, dedicat profesiei. Chiar din primul an de funcționare, la cererea unanimă a corpului didactic, Ministrul a decis ca instituția să se numească Liceul de Fete “ Carmen Sylva” Timișoara.
Abandonarea valorilor naţionale şi adoptarea modelului sovietic a avut consecinţe nefaste asupra pregătirii elevelor. Religia a fost scoasă din planurile de învăţământ, şcoala s-a numit pentru o scurtă perioadă „Liceul de Fete”, eliminându-se numele de „Carmen Sylva„. Din bibliotecă au fost scoase toate cărţile ce aminteau de monarhie sau erau potrivnice ideologiei comuniste. Liceul a fost redus la 7 clase şi, deoarece i s-au adăugat 4 clase primare (I-IV), clasa terminală devenea a XI-a (1948-1949).
Din 1969, s-au construit clase de a IX-a şi clase postliceale cu profil pedagogic pentru specializările învăţător şi educatoare. În anul 1971, clasele de liceu teoretic şi în 1974 cele de gimnaziu (V-VIII) sunt mutate la Liceul C.D.Loga împreuna cu profesorii care predau la aceste clase. Clasele postliceale şi-au încetat existenţa după 2 ani.
 
După absolvirea primelor 5 promoţii, durata de şcolarizare se diminuează la 4 ani. Chiar în anul 1978, îşi încheie studiile 2 promoţii cu 5 şi cu 4 ani. Începând din 1975 accesul în clasa a XI-a (treapta a II-a) era condiţionat de promovarea examenului de treaptă. Planul de şcolarizare a fost diminuat treptat, încât, în aceeaşi clasă se pregăteau şi învăţători şi educatoare. Absolvenţilor cu 4 ani li se eliberează certificate de calificare şi nu diplomă de învăţător sau educatoare, aşa cum se întâmpla până în 1979.
Din anul 1889, direcțiunea școlii a fost preluată de Rosina Marsits care a condus-o până în 1912. În perioada cât a fost directoare, s-a construit noul local. Pentru construcție, Primăria Timișoarei a pus la dispoziție un teren de 8703 mp pe care s-a zidit actualul edificiu între anii 1902-1903.
 
Construită în stil neogotic englez, victorian, după planurile arhitecților Iacob Klein din Timișoara și Leopold Baumhorn din Budapesta, clădirea a costat 385 000 coroane. Începând cu anul școlar 1903-1904 “Școala superioară de fete” a funcționat în noua clădire. În anul 1912, este numit director Fulop Schill, iar, în 1916, școala se reorganizează, devenind liceu de fete cu predare în limba maghiară.
În perioada interbelică, liceul a cunoscut o dezvoltare remarcabilă, cu tot refluxul din anii crizei economice (1929-1933), având, în anul școlar 1936-1937, 12 clase, 8 în ciclul inferior și 4 în cel superior, care la un loc însumau 600 eleve. Funcția de director a fost deținută de profesoarele Maria Teodorescu (1932-1938) și Natalia Pop (1938-1948).
 
În perioada războiului, liceul a avut de înfruntat numeroase greutăți, dar s-a dovedit o buna gazdă pentru elevele refugiate din teritoriile cedate în 1940 (Ardealul de Nord, Basarabia și Bucovina de Nord). “ Reforma Învățământului din august 1948” a bulversat Liceul de Fete „Carmen Sylva „ ca de altfel, întregul sistem de învăţământ românesc.
Câţiva ani mai târziu, liceul a fost redus la 10 clase (1954-1955), pentru ca în anul şcolar 1958-1959, să se revină la 11 clase. Din 1956-1957, la liceu se adaugă secţia serală . Numele liceului devine Şcoala Medie nr. 3 (1955), iar clasele devin mixte. În martie 1957, şcoala primeşte numele revoluţionarului paşoptist, Eftimie Murgu. Din septembrie 1965, se trece la învăţământul mediu cu 12 clase, iar şcoala primeşte denumirea de Liceul „ Eftimie Murgu „. Din 1965, liceul începe cu clasa a IX-a, iar, din anul următor, clasele a X-a s-au diferenţiat în clase realiste şi umaniste. În această perioadă, funcţionau în clădire, pe lângă cursurile liceului, şi Şcoala Medie Tehnică Textilă şi Şcoala Profesională Comercială Mixtă. Suprapopularea spaţiilor şcolare stânjenea bunul mers al şcolii. Tot aici a funcţionat şi litografia învăţământului, iar în aripa internatului funcţiona I.C.P.P.D-ul şi Administraţia Taberelor.
În anii 80, se introduce dubla calificare pentru elevii liceului pedagogic, iar planul de şcolarizare se limitează la o clasă. În aceste condiţii, când şcoala avea 4 clase de liceu şi 17 clase de aplicaţie, iar numărul de ore, implicit, de catedre şi, deci, de profesori se diminuase, directoarea şcolii solicită şi obţine înscrierea, in planul de şcolarizare, a unei clase a V-a, patru ani la rând reuşind să constituie gimnaziul la această şcoală.
După Revoluţia din 1989, în planul de şcolarizare se introduc şi clase de liceu teoretic, iar secţia pedagogică îşi recapătă durata de 5 ani, cu două clase de profil pedagogic ( una de învăţători, una de educatoare) şi doua clase de profil teoretic. Aşa a funcţionat Liceul Pedagogic aproape un deceniu, până în 1999, când nu a mai primit plan de şcolarizare pentru învăţători şi educatoare, ci numai pentru specializarea ca instructor animator. Învăţătorii şi educatoarele urmau să fie pregătiţi numai în învăţământul superior de scurtă durată ( colegii pedagogice ). Ulterior, s-a revenit, iar pregătirea învăţătorilor şi a educatoarelor a continuat în licee pedagogice. Începând din anul 1997, în Liceul Pedagogic se şcolarizează o clasă cu specializarea Teologie Ortodoxă. În anul 2002, ca urmare a hotărârii Consiliului de Administraţie, liceul îşi reprimeşte numele de „Carmen Sylva„, iar începând cu 01.09.2018 se numeşte Colegiul Naţional Pedagogic “Carmen Sylva”.